Povestea Lui Edi, Un Copil Special

Share on Facebook314Share on Google+0Tweet about this on TwitterPin on Pinterest0Email this to someone

Pe Edi l-am cunoscut acum aproximativ un an. Nu vorbea, nu interactiona, nu stia sa se joace… Auzisem ca este agresiv, insa doar cand l-am observat manifestandu-se pentru prima data, am intrat cu adevarat in defesiva. Desi stiam la ce sa ma astept, m-am surprins fiind speriata. Insa ceva in interiorul meu m-a impiedicat sa trec mai departe… am simtit totusi ca pot juca un rol, unul mai important si mai maret decat cel al calatorului care evita drumuri intunecoase si necunoscute. Si am decis sa merg pe calea lui, intuitiv, fara a rationaliza, fara sa ma gandesc vreo secunda la faptul ca nu ar avea sanse.

Am crezut in Edi inca din prima clipa in care l-am cunoscut. Si, in semn de multumire, el mi-a arata ca se poate si ca este important sa crezi pentru a reusi sa vezi ce inseamna o noua etapa, de “mai bine”.

Nu ne-am putut explica, nici eu nici cei din jur, cum, in ciuda comportamentului agresiv si a celor cateva achizitii pe care le avea, atat eu cat si Geo si Ema, cele care facem parte din echipa care lucreaza cu Edi, eram de fiecare data la datorie, perseverente, determinate, pline de incredere, pline de speranta. Tarziu am inteles ca, desi in dezavantaj fata de alti copii, Edi a reusit sa faca ceva extraordinar. Edi a reusit sa ne atinga corzile sufletului…

Am renuntat la defensiva in momentul in care am realizat ca, desi nu stapaneste limbajul verbal, exista totusi un alt limbaj prin care acest copil minunat se poate exprima. Edi stie sa vorbeasca fluent limbajul emotiilor. Si il cunoaste atat de bine, incat te poate face sa-l intelegi si sa-l iubesti intr-o clipita, chiar daca te crezi plamadit dintr-un aluat tare, chiar daca ai sufletul anesteziat si esti maestru in a-ti stapani emotiile… Desi nu seamana mai deloc cu ceilalti copii de varsta lui, Edi este, intr-un fel, magic. Edi are puterea aceea de a te reduce la esenta. Ti se cuibareste in inima si te face sa-ti doresti sa il pastrezi pentru totdeauna acolo…

Privind in urma imi dau seama ca am strabatut un drum greu, deloc lin si plin de obstacole. Dar credinta noastra, a terapeutelor, impreuna cu puterea interioara a unei mamici singure dar incredibil de proactive si puternice ne-au ajutat sa il aducem pe Edi in acea etapa mai buna.

Si ii sunt profund recunoscatoare pentru ca alaturi de el am avut posibilitatea de a trai cea mai frumoasa si bogata calatorie din viata mea, genul acela de calatorie de care ai parte o singura data-n viata, acea calatorie in care pleci fara sa cunosti traseul si fara sa stii destinatia. Calatoria in care descoperi, uimit, ca cele mai frumoase comori ale lumii sunt comorile interioare si ca, indiferent de circumstante, indiferent de dezavantajul pe care unii il au, se poate totusi ca fiecare dintre noi sa invete ceva.

Edi este dovada vie a faptului ca oricine, oricand, poate invata, mai ales atunci cand are alaturi oameni care cred cu adevarat ca va reusi. Progresul lui Edi din ultimul an este remarcabil. A invatat sa isi controleze comportamentul agresiv, sa ceara “baloane”, “bomboane”, sa raspunda la nume atunci cand il strigam, sa se joace cu mingea, sa vina singur pe scaun atunci cand il rugam. Ii place la nebunie sa danseze cu noi si cand il intrebam daca mai vrea masaj ne spune clar, dezvelindu-si dintii mari printr-un zambet irezistibi, strengaresc si cu gropite: “da da da”. Cand este intrebat, ne raspunde ca il cheama “Ei”, ca are “noo” ani, ca este “baeat”, ca pe mama o cheama “Da-ne-la” si ca-i place sa manance “je-le-u”. A fost dificil sa ajungem in acest punct, insa nu putem descrie in cuvinte ceea ce simtitm atunci cand privim catre rezultat…

Pentru Edi insa, fiecare nou cuvant, oricat de mic si nesemnificativ pentru noi restul, costa… Desi singura, Daniela, mama lui, o luptatoare, face tot ceea ce-i sta in putinta sa sustina orele de terapie. Nu stiu cat de greu ii este cu adevarat, pot doar sa incerc sa-i inteleg durerea. Cu toate astea nu se plange, nu se victimizeaza si nu renunta la a crede in noi, in el, in ea, in sanse, in sperante. Ne-a castigat respectul si merita orice ajutor, de orice natura, de la oricine.

Noi, echipa de terapeuti, vrem sa-i multumim. Ii multumim pentru ca ne-a aratat ce inseamna sa fii invingator. Ii multumim Danielei pentru ca ne-a aratat ce inseamna sa te trezesti in fiecare dimineata, sa te ridici din pat chiar daca realitatea care te asteapta este destul de dureroasa, sa iti iei zambetul de om puternic si sa lupti cu fiecare particica din fiinta ta pentru copilul tau, pentru mai bine…

Edi are autism si face terapie in cadrul asociatiei HelpAutism. Daca vrei sa il ajuti sa poata face in continuare orele de Terapie Aplicata Comportamentala (ABA) care ii sunt necesare, poti sa contribui redirectionand  de 2% din impozitul pe venit, ori printr-o donatie, sponsorizare, sau in orice alt fel. Pe mama lui, Daniela, o gasesti aici, pe pagina ei de Facebook.

Edi este dovada vie a faptului ca oricine, oricand, poate invata, mai ales atunci cand are alaturi oameni care cred cu adevarat ca va reusi. Progresul lui Edi din ultimul an este remarcabil.

Opt In Image
Descarcă
GRATUIT!
Introdu numele tău şi adresa de email în formularul de mai jos şi vei primi GRATUIT ghid-urile "3 Pași Simpli Către Fericire" și "Adevărul despre psihologi, psihoterapeuți și coachi"

Share on Facebook314Share on Google+0Tweet about this on TwitterPin on Pinterest0Email this to someone

Comments

comments

One Response to “Povestea Lui Edi, Un Copil Special”
  1. teodor says:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *