0
Dezvoltare personală

10 Lucruri Valoroase Pe Care Ar Trebui Sa Le Invatam In Scoala

iulie 12, 2012

Distribuie!

In cei 26 de ani de viata am invatat ca nu este util sa privesti in trecut si ca nimic nu iti fura mai multa energie decat regretul…

Am trecut prin multe situatii dificile, dureroase, stanjenitoare…

Am avut de multe ori comportamente neadecvate si tendinta de “a-mi face rau cu mana mea”. Inca ma mai lupt cu demonii interiori, insa afirm cu sinceritate ca nu am regrete. Consider ca toate experientele pe care le-am trait si-au avut rostul si datorita lor mi-am gasit calea.

Mi-as fi dorit totusi ca unele lucruri sa le fi invatat mai devreme, in scoala. As fi scutit mai mult timp si mai multa energie…

Imi amintesc cu placere entuziasmul cu care invatam pentru materiile care ma pasionau. Am stiut din clasa a opta care este menirea mea, aceea de a aduce un strop de lumina si frumusete in vietile oamenilor. Si de-atunci am inceput sa imi creez scenarii in imaginatie. Imi inchipuiam cum ar decurge fiecare zi din viata mea facand ceea ce-mi place. Lucrurile pareau simple pe atunci, dar realitatea m-a izbit dureros in fata…o noua lectie invatata.

Dupa ce am terminat facultatea am avut unele momente de ratacire. Si mi-am dat seama intr-o zi ca lucrurile pe care le-am invatat in scoala nu-mi sunt atat de folositoare precum mi-as fi imaginat. Si, pe masura ce am inaintat pe cararea vietii, am realizat ca evolutia mea ar fi fost mult mai rapida daca in scoala as fi invatat urmatoarele lucruri:

Principiul lui Pareto.
Se mai numeste si “regula 80/20” si sustine faptul ca 80% din rezultatele pe care le obtii decurg din 20% din efortul si activitatile tale. Prin urmare, mare parte din ceea ce facem nu este chiar atat de util si necesar precum credem. Cand am aflat acest principiu, am inceput sa fiu mai atenta in ceea ce priveste timpul alocat fiecarei sarcini, si am reusit astfel sa imi concentrez mare parte din energie asupra lucrurilor prin care reusesc sa ofer cu adevarat valoare si care imi aduc fericire, implinire, multumire.

Mai intai ofera valoare, apoi primeste valoare.
Am trait multa vreme cu impresia ca e in firea lucuruilor sa oferi doar daca primesti ceva mai intai. Si adevarul este ca aceasta este o credinta comuna in societatea zilelor noastre. Ne intrebam apoi de ce nu avem parte de lucrurile la care visam…

Am inteles intr-un final ca daca voi oferi fara sa fi primit, voi atrage in viata mea toate acele lucruri pe care le-am imprastiat in lume. Vreau iubire? Ofer iubire! Vreau bunatate? Imprastii bunatate! Vreau bani? Daruiesc bani! Vreau oportunitati? Creez oportunitati! Am renuntat de mult la convingerea ca daca voi darui, oamenii vor crede ca sunt naiva si vor profita de mine…

Proactiv, nu reactiv!
Imagineaza-ti cum ar fi aratat lumea zilelor noastre daca toti oamenii ar fi asteptat sa le pice din cer…
Probabil nu am mai fi putut caltori cu avionul, nu ne-am mai fi bucurat de smartphone-uri, de calculator, de internet si de toata abundenta de informatii. Lumea este intr-o continua evolutie datorita oamenilor activi. Am inteles asta dupa ani buni in care am stat si mi-am plans de mila, dupa ani buni in care am privit la cei care au reusit si mi-am gasit scuze pentru lipsa mea de actiune. Am realizat asta dupa ani in care m-am considerat o biata victima a hazardului. Mi-am dat seama la un momentdat ca daca vreau sa am ceva, este necesar sa actionez, sa lupt si sa perseverez pentru a obtine acel ceva la care ravnesc. Si m-am apucat de treaba… Nu mi-a fost deloc usor, dar satisfactia este direct proprtionala cu efortul depus. Si totul merita!

Greseleile si esecurile sunt lectii de viata.
Nu stiu altii cum sunt, dar cel putin noi, romanii, am fost crescuti in legea lui “nu ai voie sa gresesti”. Ni s-a inoculat de mici, in subconstient, credinta ca daca grsesti inseamna ca esti prost, incapabil, inutil. In consecinta, majoritatea am renuntat la a mai incerca. Stam confortabil in zona de confort, fara sa ne asumama riscuri, afundandu-ne in nefericire.

Recunosc, mi-a fost teribil de greu sa inteleg ca este mai bine sa incerc si sa esuez decat sa esuez sa incerc… Mi-am luat inima in dinti si am indraznit sa fac lucurile la care visam, dar de care imi era frica! Unoeri am reusit din prima, alteori am esuat. Un lucru este cert: am perseverat! Si sunt extrem de multumita de felul in care decurg lucrurile in prezent!

Dupa parerea mea, nu exista esec, ci doar inavataturi si feedback.

Atitudinea poate schimba realitatea.

Adolscenta am resimtit-o ca fiind dificila. Mi-a placut sa citesc si iubeam la nebunie povestile de viata pline de tristete. Fara sa realizez, am preluat atitudinile de auto sabotaj ale personajelor cartilor mele. Imi placea sa cred despre mine ca sunt diferita si neinteleasa. Si am devenit diferita si neinteleasa. Mi-am creat propria realitate. Tarziu mi-am dat seama de ce oamenii ma evita, de ce ma trezesc mereu in mijlocul unor conflicte, de ce sufar cu intensitate si de ce traiesc intr-o singuratate profunda. Pentru ca eu am ales asta!

Si m-am intrebat atunci: “Daca mi-am creat singura tristetea, este oare posibil sa imi creez si fericirea?” Si am incercat. Si am reusit! O simpla schimbare de atitudine si lucrurile au inceput sa functioneze. Astazi sunt optimista! Genul acela de optimist realist care este constient totusi de faptul ca e necesar sa accepti lucurile pe care nu le poti schimba, si sa schimbi lucuruile care stau in puterea ta!

Recunostinta este o cale simpla catre fericire.
Nu am fost niciodata bogata. Ba chiar am trait unele vremuri foarte grele. Dar parintii mei intotdeauna mi-au spus sa fiu recunoscatoare pentru lucrurile pe care le am. Nu am inteles insa niciodata cu adevarat ce vor sa spuna, pentru ca intotdeauna m-am gandit la lucrurile care imi lipsesc. Cand am “iesit in lume” si am cunoscut oameni, cand am reusit sa vad ca exista personae care se descurca cu mai putin de atat, am realizat ca sunt o norocoasa. Iar acela a fost momentul in care am inceput cu adevarat sa renunt la a mai inventa scuze si m-am concentrat cu adevarat pe a-mi exploata resursele interioare. Si sunt foarte recunoscatoare ca pot face asta!

Comparatia iti aduce prejudicii.
Omul simte o nevoie disperata de a se compara cu altii. Am trait-o pe pielea mea. Intotdeauna m-am considerat “insuficienta” si am fost stapanita de sentimente de inferioritate. Toti cei din jur erau mai frumosi, mai destepti, mai descurcareti, mai capabili, mai norocosi decat mine. Si sunt convinsa ca nu doar eu am trecut prin asta. Detinem uimitoarea capacitate de a ne deteriora imaginea de sine!

Dupa grele lupte cu mine insami, mi-am dat seama ca eu sunt cel mai mare dusman al meu si ca este imperios necesar sa incep sa ma accept, sa ma iubesc si sa imi valorific potentialul. Am realizat ca este util sa ma compar doar cu propria persoana in eteapele anterioare. Si astfel mi-am descoperit puterea personala. Astazi o folosesc zilnic in drumul meu catre succes.

80-90% din lucurile de care ne temem, nu se vor intampla in realitate.
Avem incredibilul dar de a crea cele mai rele scenarii posibile. Mintea umana este o masinarie complexa…Teama ne face mici si neputinciosi, ne paralizeaza. Ne taram apoi ca niste rame, speriati de ceea ce s-ar putea intampla daca am incerca sa lasam urme adanci in lumea in care traim.

Recunosc, am suferit de “scenarita”! Dar m-am vindecat! Experientele pe care le-am trait mi-au demonstrat faptul ca in doar 10-20% din cazuri lucrurile se intampla ca in imaginatie. Iar daca se intampla, nu sunt chiar atat de dureroase precum ne-am fi asteptat.

Daca vei tine minte asta, vei reusi sa iti invingi frica si sa actionezi in consecinta!

Totul trebuie notat.
Ai observant cum ideile cele mai bune se nasc in situatiile si in locurile cele mai neasteptate? Mie mi se intampla des. Si am mai observat ca, pe cat de repede apar, pe atat de repede se pierd! Asa ca mi-am facut un obicei din a nota tot ceea ce imi vine in minte. Este o buna modalitate de a-ti monitoriza gandurile sau de a gasi solutii si rezolvari pentru diverse probleme sau situatii cu care te confrunti.

In orice experienta se ascund oportunitati.
Imi place sa cred ca fiecare experienta ascunde oportunitati. De aceea sunt mereu in garda si incerc sa descopar care sunt invataturile pe care fiecare situatile mi le ofera, fie ea pozitiva sau negativa. Am ajuns la concluzia ca greselile, esecurile si lucrurile neplacute care ni se intampla, sunt mai valoroase decat oricare altele.

Asa ca ma intreb de fiecare data: “ce oprtunitati ascunde aceasta expeienta?” Cred cu tarie ca o intamplare negativa poate crea o multitudine de experiente pozitive.

Viata m-a mai invatat ca nu exista lucru pe care sa nu il poti face daca iti doresti cu adevarat! Puterea ta interioara este nemarginita, iar daca o descoperi, ai lumea la picioare! Sigur ca ar fi de preferat sa ni se spuna toate aceste lucruri in scoala, dar pentru ca nu se intampla, descurca-te cum poti, cu ce ai, acolo unde esti!

Tu ce lucruri ti-ai fi dorit sa fi invatat in scoala?

Daca te-a inspirat acest articol, te rog nu ezita sa dai un Like pentru a impartasi cu ceilalti informatiile prezentate. 

Cu drag,

Andreea

You Might Also Like

20 Comments

  • Raluca iulie 13, 2012 at 5:42 am

    Andreea, as fi vrut in primul rand sa invat in scoala sa ma iubesc si sa ma respect pe mine insami, sa fac ceea ce simt si sa imi apar punctul de vedere chiar daca impotriva acestui lucru stateau persoane foarte apropiate si care-mi vor binele….. sa am mereu la indemana metode bune anti-stres…sa nu ma tradez niciodata pe mine insami, in numele unor presupuse obligatii de a le fi credincioasa altora. Cam asta…

  • DianaRoxana iulie 13, 2012 at 5:48 am

    Eu cred ca as fi vrut sa fiu invatata ca viata e plina de suferinte si modul cum poti sa le faci fata. Cand esti tanar visezi la atat de multe lucruri frumoase si pe urma dai piept cu viata care, rand pe rand, iti distruge visele si uneori nu mai stii cum sa faci fata. Poate ca era bine sa fim invatati ca ”nu tot ce zboara se mananca” si ca fericirea e doar o teorie, o idee la care aspiram toti, mai putin ceva ce exista si in realitate.
    Articolul oricum mi-a placut si, sincer, chiar as dori sa cred ca unele lucruri le putem controla. Nu cred absolut deloc faptul ca e suficienta doar o schimbare de atitudine pt ca intreaga ta viata sa se schimbe asa cum nu cred ca simplele ganduri au o putere atat de mare incat sa ne construiasca realitatea. Daca ar fi asa, atunci perioadele de fericire in care nimic negativ nu isi face prezenta in sufletul tau ar trebui sa fie nesfarsite. Dar nu e asa, din pacate.
    Felicitari. Imi face mare placere s aiti citesc articolele.

  • paulista iulie 13, 2012 at 6:24 am

    Foarte frumos dar nimic din toate astea nu se invata la scoala. Nu s-au invatat in trecut iar acum nici atat. Tot ce ai scris am descoperit de vreo cativa ani incoace, cititind si iar citind. Si astfel am devenit autodidact si chiar aplic toate astea in viata de zi cu zi. Si mi-e tare bine.

    La scoala copii ar trebui sa invete ce inseamna iubirea fata de semeni, respectul, politetea, compasiunea, valori ce i-ar conduce pe un drum mai drept in viata.

    • oana iulie 13, 2012 at 7:28 am

      absolut adevarat tot ceea ce spui si mi-e un pic rusine ca vad atata ntelepciune la o persoana mai tanara ca mine. as avea o sugestie-ti-ai putea oferi cunostintele elevilor de liceu propunand profesorilor cursuri gratuite. sunt sigura ca vei gasi deschidere si intelegere cel putin la unii dintre ei

    • Adriana Tataru iulie 13, 2012 at 3:25 pm

      Foarte frumos si adevarat.

    • Alex Pop iulie 13, 2012 at 3:26 pm

      Cred ca pe viitor oamenii care vor avea succes sunt cei care se educa singuri. Asa ca daca cineva vrea sa faca ceva sa nu se bazeze doar pe scoala. Sa caute si in alta parte!

  • pusa alexa iulie 13, 2012 at 7:12 am

    Ca profesor, pot spune că unele din frumoasele şi adevăratele lucruri scrise mai sus sunt transmise elevilor noştri, în primul rând la orele de dirigenţie -cărora ar trebui să li se dea, din motivele pe care le-aţi arătat şi dvs. mai multă atenţie- dar şi prin exemplul personal; profesorul este un model prin el însuşi. Şi totuşi, cred că este bine ca aceste lucruri, principii de viaţă sau lecţii să fie experimentate de fiecare elev în parte, nu este suficient să fie transmise, ele trebuie trăite. Se spune că este bine să evităm cuvântul „trebuie”, dar de data aceasta chiar vreau să îl folosesc.

  • Laurentiu iulie 13, 2012 at 7:42 am

    Sincer sa fiu m-am hotarat a „comenta” pentru ca inceputul articolului („in 26 de ani …am invatat”) imi transmite un zambet duios …
    Ce-as fi vrut sa fi invatat (dincolo de cele din comentariu de mai sus pe care, macar in parte, generatia mea le-a invatat si la scoala) … Poate faptul ca alegerile noastre ne definesc ca oameni si ca pentru a face orice (bune sau mai putin bune) trebuie sa alegi ceea ce crezi ca esti incercand a evita false motivatii exterioare
    Oricum asa cum spunea Borges (parca)”cu timpul inveti…”
    Felicitari pentru articol!

  • denisa iulie 13, 2012 at 10:05 am

    M-am regasit in fiecare cuvant al acestui articol, lucruri pe care le-am descoperit singurica trecand prin toate experientele vietii. Ma gandesc ca ar fi fost bine venite daca multe dintre ele, le-as fi invatat la scoala, dar nu regret ca le-am descoperit singura, asta imi da tarie de caracter…ma face sa constientizez cat de mult am evoluat ca si spirit. Despre copiii din ziua de de azi, pot spune ca, chiar daca invatamantul inca nu-si schimba atitudinea fata evolutia omenirii, ei sunt diferiti de noi. Am o fetita de 7 ani si sincer ma uimeste cum gandeste si ce capacitate are…..deci am incredere ca ei vor avea drumul pe care si-l doresc cu sau fara ajutorul invatamantului!

  • Miruna iulie 20, 2012 at 12:59 pm

    Din pacate in zilele noastre multe nu se mai invata la scoala si nu este un lucru bun

  • Gabi iulie 23, 2012 at 9:17 am

    Draga Andreea , te felicit pt. ca esti una dintre persoanele care “s-au trezit” si rezoneaza cu energiile acestor vremuri, cat si pt. faptul ca impartasesti si altora noile constientizari .
    Intr-adevar, ar fi fost f. util ca in scoala sa se fi invatat lucrurile pe care tu le-ai evidentiat.
    Dar, pe de alta parte, eu cred ca cei care constientizau aceste lucruri erau f. putini si nici nu aveau conditiile pt. raspandirea cunoasterii lor. In aceste timpuri cand totul s-a accelerat(presupun ca ai cunostinta despre ciclurile calendarului mayas), “s-au trezit” tot mai multi si cunoasterea lor se poate raspandi f. rapid cu multiplele tehnologii de comunicare. Am convingerea ca in ritm accelerat ne vom apropia de nivelul critic de constientizare , fapt ce va permite saltul cuantic la un alt nivel de constiinta si lumea se va schimba in bine , urcand inca o treapta pe scara evolutiei.
    Iti doresc mult succes in misiunea ta de a contribui la aceasta schimbare.
    Cu drag,
    Gabi

  • Dianaws iulie 28, 2012 at 5:48 am

    Draga mea Andreea…absolut acest articol m`a trezit si mi`a redat o parete din puterea mea interioara…te pup si multumesc pt acest minunat articol…

  • OANA iulie 31, 2012 at 12:45 pm

    Draga Andreea , a trecut ceva vreme de cand nu am mai scris pe aici, insa in legatura cu subiectul abordat, ma bucur si te vei bucura si tu cu siguranta sa afli faptul ca eu, in calitate de invatatoare „predau” copiilor ceea imi place sa numesc ” lectiile de fericire” .
    Lucrez in Scoala Waldorf si cu siguranta nu intamplator, intrucat e un sistem care imi permite sa fiu eu, sa fiu inovatoare, sa pot aplica ceea ce stiu coroborand cu multe idei ce tin de dezvoltarea personala. Pun mare accent pe ideea de evolutie a fiecaruia in raport cu sine, nu cu altii, pe ideea de acceptare si iubire a celorlalti indiferent cum sunt ei , pe ideea coeziunii de grup, pe forta interioara a fiecaruia si pe frumusetea unicitatii fiecarui copil, adult in parte.
    Copiii mei sunt clasa a 2-a. Copiii mei, adica cei de la scoala, intrucat al meu personal nu am niciunul. Le-am urmarit evolutia anul scolar trecut. Cat de frumos au crescut! Cat de liber, siguri pe ei , dar cu bun simt si atenti la tot ce ii inconjoara – natura, oameni, animale etc sunt!
    Sunt cuminti si spontani, linistiti si organizati si mai ales fericiti! I-am vazut inca o data la Scoala de vara organizata saptamana trecuta. Minunat! Pot spune cu mana pe inima ca fiecare copil devine ceea ce ii transmitem noi sa devina. Daca dascalul e plin de lumina si entuziasm si dragoste, la fel sunt si elevii lui. Sunt fericita sa constat acest lucru in fiecare zi.
    Pot spune insa, ca pe mine nu scoala m-a invatat sa fiu si sa gandesc asa cum o fac acum ci scoala vietii. Sunt recunoscatoare pentru toate incercarile, neajunsurile si durerile pe care le-am traitt. Ele m-au ajutat sa pot educa frumos pui de om. As putea scrie romane despre asta, insa cred ca am surprins ideea de baza. Te pup si astept articolelel tale!

  • AUREL august 15, 2012 at 9:40 am

    Ai dreptate ANDREEA,acestea ar fi utile sa le inveti la scoala dar daca ar fi materie obligatorie tot nu ar fi intelese…. singura modalitate de a le invata este cum ai facut si tu …si eu…si probabil multi altii…reteta perfecta pentru asta ai descris-o in cartea ta TRIESTE AUTENTIC… m-am regasit acolo de parca ar fi fost viata mea descrisa acolo pana la un moment dat cand (dintr-un…soc al vietii) incet incet am incetat sa mai mentin ritmul …iar acum datorita scrierilor tale incerc sa il regasesc din nou….
    P.S. Acum am citit si ce a scris OANA mai sus… da…copii ei la scoala au o sansa sa-i invete ea tot ce ai scris tu in articolul asta. Sa-ti fie mereu bine si sa mai scri lucruri utile care sa le foloseasca si altora,astept cu interes.

    • Andreea august 15, 2012 at 2:22 pm

      Ma bucur mult ca iti este folositoare cartea, am muncit pentru a o crea, si am pus mult suflet si multa pasiune. Sa te bucuri de tehnicile prezentate si sa ma tii la curent cu rezultatele!

  • Ciprian Bud august 20, 2012 at 6:00 pm

    Sistemul scolar distruge creativitatea si ne indeamna la o viata limitata. Cred ca daca s-ar introduce ca si material didactic cartea „Think and Grow Rich” in decurs de 10 ani am observa o schimbare in bine.
    Este foarte important sa ne gasim acel „de ce” interior care ne va purta pe culmile succesului.

    „Oamenii care stiu ce si cum vor lucra intotdeauna pentru oamenii care stiu de ce.”

    Felicitari Andreea pentru un articol de nota 10!

  • Simona august 31, 2012 at 12:53 pm

    Ma bucur sa gasesc astfel de articole incurajatoare si care ne mai deschid ochii. Eu cred ca aceste lucruri cel mai bine le-am invata in primii ani de viata, de la familia in care traim, caci in scoala deja avem formata o idee despre viata, avem deja un exemplu in comportamentul familiei pe care il imitam mai apoi in scoala, chiar daca nu constientizam. Sigur ca si scoala contribuie in formarea noastra, dar invataturile de viata le intelegem cel mai bine prin propria experienta. Si mai traim si cu ideea „pana nu vad, nu cred”

    Felicitari pentru articol!

  • Viorel septembrie 16, 2012 at 6:13 pm

    De folos articolul. Asta demonstreaza ca cine l-a scris are o minte deschisa.Te felicit.
    Imi plac foarte mult din el, urmatoarele idei:

    – Nu stiu altii cum sunt, dar cel putin noi, romanii, am fost crescuti in legea lui “nu ai voie sa gresesti”. Ni s-a inoculat de mici, in subconstient, credinta ca daca gresesti inseamna ca esti prost, incapabil, inutil. In consecinta, majoritatea am renuntat la a mai incerca. Stam confortabil in zona de confort, fara sa ne asumama riscuri, afundandu-ne in nefericire.

    – Detinem uimitoarea capacitate de a ne deteriora imaginea de sine!

    – Teama ne face mici si neputinciosi, ne paralizeaza. Ne taram apoi ca niste rame, speriati de ceea ce s-ar putea intampla daca am incerca sa lasam urme adanci in lumea in care traim.

    – In orice experienta se ascund oportunitati.

  • 4 lucruri care iți distrug relația de cuplu - ArtaEducatiei aprilie 5, 2016 at 7:15 pm

    […] lucru pe care l-am înţeles a fost acela că multe dintre lucrurile pe care le-am învăţat în şcoală nu au nimic în comun cu a trăi cu adevărat şi că poate ar fi fost mai simplu dacă am fi […]

  • Leave a Reply

    shares